Cât erai tu de frumoasă

Un clip cu Marin şi Ştefania Mincu, filmat cu aceeaşi ocazie ca şi cea de aici. Am observat că nimeni nu este interesat să-l vadă, deşi eu l-am trimis în toate zările. Deci, Marin Mincu la Hotin (actuala Ucraină), după ce-şi scrântise piciorul c-o căzătură spectaculoasă, acum sprijinit de umărul doamnei Ştefania:

6 comentarii:

an inmigrante spunea...

îmi aduc aminte de plimbările lor pe plaja din spatele Universităţii vechi. uh...
paparazzo!

clau spunea...

frumos...emotionant...m-a binedispus de dimineata...cred ca o sa am o zi buna...multumesc, Mircea...

Mircea Ţuglea spunea...

Matinalilor...

ovia spunea...

frumos.

si faza cu "numai picioare mi-ai tras... si tot am rezistat".

in ultimii 2-3 ani de "euridice", mincu a trecut la un ton colocvial si mult umor de calitate. asta daca ma gandesc la primii 3 ani ai cenaclului cand era artagos si uneori exagerat de incisiv...

Mircea Ţuglea spunea...

Cred că aşa l-aţi receptat voi, şi poate şi el era cam timorat (câteodată avea emoţii de-i tremurau mâinile) - dar "umorul ăsta de calitate" l-a avut dintotdeauna. Când era în proces cu primarul Constanţei îmi spunea ceva de genul: "Lasă că mă uit pe volumul tău după ce ies din puşcărie".

Anonim spunea...

Pot depune si eu marturie: Marin Mincu avea un umor nebun, se lua de multe ori in balon, nu era nici pe departe asa cum spun unii care nu l-au cunoscut, adica rigid si incruntat... Ehei, cit lipseste omul asta nu doar din literatura romana, ci si din viata literara...
Bogdan Cretu