Paul Iruc

... s-a stins sâmbătă în spital. În cursul zilei de astăzi va fi depus la Casa albastră, iar mâine de la orele 13 va avea loc înmormântarea, la cimitirul din Agigea. Informaţiile provin de la secretariatul liceului George Călinescu. Dacă între timp se modifică, vă rog să mă anunţaţi cumva, fiindcă ţin să ajung la înmormântare. În ultima vreme m-am obişnuit cu ele, n-aş rata-o tocmai pe asta.

Paul Iruc a fost profesorul meu de literatură în ultimii doi ani de liceu, primii petrecuţi de el la George Călinescu. Cu siguranţă că, dacă am realizat câte ceva în literatură (nu prea multe, oricum), asta se datorează şi personalităţii sale blând-sarcastice. Stilul meu de predare, în cei şapte ani de profesorat-apostolat, este în mare parte influenţat de Paul Iruc. Şi, peste toate, Paul Iruc m-a iniţiat în ratare. Puteţi citi aici un excelent articol al lui Florin Poenaru despre magistrala ratare a lui Iruc. Culmea, tot Florin Poenaru mi-a anunţat dispariţia sa. Şi mai culmea: din păcate acel text al lui Florin este tot ce s-a scris mai consistent despre Paul Iruc. În rest, abia am găsit câte o cronică la cartea / teza sa de doctorat despre Eminescu. Cică pregătea, totuşi, o a doua carte, care ar fi trebuit să se numească Lumea ca prostie. Of, lumea chiar este o prostie.

Dumnezeu să-l odihnească!

P.S. Un text foarte-foarte de la Sorin Dinco, aici.

21 comentarii:

Chocolatfollie spunea...

A fost si profesorul meu...am avut un soc atunci cand am aflat de moartea sa, intrucat ne asteptam, dar nu atat de curand. Eu am terminat liceul in iunie si de atunci nu l-am mai vazut...in ciuda defectelor sale, l-am apreciat enorm! A avut un rol foarte important in formarea culturii mele si pentru asta nu pot decat sa ii fiu recunoscatoare. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Anonim spunea...

Paul Iruc a fost si profesorul meu, cu totii ii regretam moartea prea timpurie , dar vad rog sa ramaneti realisti. Acum toti incep cu 'ce om bun a fost!' etc. A fost pe naiba! .. Un mare boschetar in ultima perioada a vietii , si cauza principala a mortii. Chocolatfolli spune ca "A avut un rol foarte important in formarea culturii mele .. bla bla" Da-i cu praf de mers ! Asta in cazul in care cultura ta nu se bazeaza pe epoca comunista, despre cum se traia la tara acum multi ani si diverse accidente. Asta e tot ce 'preda' in ultimii 3 ani as indraznii eu sa spun. Ca sa nu ne amintim bacul din 2010 ,proba orala.. si multe alte 'incidente'. Evident, nu vreau sa ii denigrez memoria.. dar mi se pare de prost gust sa incepem acum sa il laudam , cand cu totii stim ce poama a fost la viata lui [a se citi 3 neveste]

Posibil sa fi avut si partile lui bune .. de genul cartii lansate si dupa cum spun unele guri un profesor exceptional in tineretea sa.

Postul de mai sus este parerea mea proprie si personala , nu vreau sa influentez pe nimeni sau altceva.

Condoleante familiei si vesnica odihna!

Mircea Ţuglea spunea...

După cât de corect scrii în limba română meritai să nu-ţi aprob comentariul. O fac doar ca exemplu de jeg.

Anonim spunea...

S-a stins o mare valoare a Constantei... nu-mi vine sa cred ca nu mai este printre noi...
Nu voi uita niciodata daruirea si pasiunea sa pentru filologie si sfaturile sale...
A fost un profesor model, un profesor exemplar, in ciuda problemelor sale...

Dumnezeu sa-l ierte!

ANDREEA spunea...

Şi dacă ai vrea, nu cred că eşti în stare să-ţi influenţezi propria umbră. Pe lângă asta, tu, cu mentalitatea asta (a se citi "trei neveste", "un mare boschetar"), vorbeşti de "epoca comunistă"? Fii serios. În final, te sfătuiesc să foloseşte praful ăla de mers anonim, pe care îl tot strângi de pe la unii şi alţii cu care dialoghezi. Mă rog, mult spus dialoghezi. Pentru un dialog e nevoie de ceva mai mult... .

...:::maddy:::... spunea...

Ideea de "Eu este un altul.", enuntata de Arthur Rimbaud, regasita si in cartea sa: "Eminescu si devenirea poeziei europene moderne", i se potriveste. Trebuie sa il privim pe Paul Iruc dincolo de defectele sale. Mi-a fost profesor si diriginte.Cu totii stim ca avea unele probleme, dar ce legatura are asta cu geniul?! Era un om extraordinar, extrem de cult si de citit. Cat despre modul de predare, de acord, in ultima perioada insera anumite lucruri care nu aveau legatura cu limba si literatura romana. Dar cui sa predea? Nimeni nu era atent, pe nimeni nu interesa. Toti deveneau atenti doar cand li se povestea de "mosul cu sfoara la brau" etc. Personal cred ca ar fi trebuit sa predea la facultate, nu la liceu. Primise o oferta de la Iasi, la noi in Constanta nu era apreciat la adevarata lui valoare. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Anonim spunea...

Dumnezeu sa il odihneasca si sufletul sau sa isi gaseasca pacea binemeritata!
Promotia 1990 - 1994

stefania spunea...

Am 31 de ani...iar acum 3-4 zile vorbeam cu cativa colegi din Calinescu despre "IRUC" (asa ii spuneam cu totii in liceu si asa ramane in memoria mea...). Vroiam sa-l invitam, sa-l rugam sa ne mai predea o ora... Ne gandeam noi la Harap Alb... sau orice altceva...Pentru ca ne era dor de magia pe care o crea la orele lui.Sper sa putem pastra un strop din acea magie in sufletul nostru, chiar si dupa ce omul Paul Iruc s-a dus.
Vorbea cineva aici despre viata lui personala. Il numea boschetar... Am zambit. El priveste de dincolo... Din lumea profana unde visul suprem e x5-ul, blonda lui Bote si lantul de aur la un gat gusat.
Ceea ce altii judeca drept ratare, eu vad ca fiind votul de blam la adresa lumii in care traim. Si pana la urma, cu ce drept sa judecam? Sa nu uitam ca nici Eminescu n-a fost decat un sifilitic...
Cu totii am avut in adolescenta profesori care si-au lasat amprenta asupra sufletului nostru... E trist cand incep sa se duca... Dumnezeu sa-l odihneasca...

Mircea Ţuglea spunea...

Da, da: "Un sifilitic şi devenirea poeziei europene moderne"!

Anonim spunea...

da, am si eu trei profi care mi-au amprentat mai tot: de la gandire, la vocabular, la modul in care gesticulez etc. mi-au devenit modele fara sa vreau, sau fara sa fie constienti de asta. sper sa nu se duca prea curand (mai ales ca sunt tineri, toti). nu stiu daca m-as obisnui cu ideea. ce-i drept, in ultima vreme, au tot murit, de buna voie sau din voia sortii, cam multe cunostinte, amici, prieteni ai mei. devine psihotic... .

andreea pavel

Irina spunea...

Mi-e greu sa scriu despre Paul Iruc. N-am superficialitatea, lumescul ieftin, mediocritatea agresiva si nici impertinenta de a privi peste limita (din postura de viu-fizic dar _extrem de_ mort-spiritual*cf "anonim"), de a eticheta, califica, evalua, traseul existential al celui mai bun Profesor de literatura romana din Constanta.
.Stiu ca Profesorul Iruc ar demonta si dincolo de moarte clisee lingvistice de genul "cel mai bun.." si ca nu si-ar aroga un calificativ superlativ. Ar spune morometian si socratic(minunata combinatie): " Superlativele sunt pentru gospodine(...) Eu stiu ca nu stiu nimic sigur."

Eu stiu ca a fost cel mai bun. Trebuie sa spuna cineva asta cu voce tare. O spun eu, aici, Mircea, in spatiul asta al tau, extrem de permisiv.. E concluzia justa. Poti ajunge la concluzia justa dupa 18 ani, din care 14 in sistem, nu?
Cei care pretind ca i-au fost elevi ar trebui sa stie la randul lor sa distinga intre eul empiric si cel profund. Cei care nu fac aceasta distictie elementara nu i-au fost elevi- au fost doar niste intrusi la orele lui.
..Restul e doar zbatere inutila.

Dumnezeu sa il odihneasca in pace pe Profesorul Paul Iruc!

adina spunea...

Dumnezeu sa-l ierte!! pe 17 iulie anul acesta am sarbatorit inplinirea celor 10 ani de la terminarea liceului si din pacate nu a reusit sa ajunga!!! Foarte trist!!!! Am fost astazi la capela si am avut placerea sa-l cunosc pe tatal dumnealui! Deosebit om! marturisesc ca in primii doi ani de liceu nu intelegeam deloc stilul dumnealui de predare> eram cu totii obisnuiti cu stilul comunuist de predare din scolile generale iar cand ne pomenea despre vreun critic , noi nici macar nu stiam cum sa scriem numele acestuia. abia spre final ne_am dat seama de valoarea acestui profesor.... draga domnule/doamna anonim, a fost intr-adevar un om bun!!!! a avut # neveste??? cui ii pasa daca ele au fost cine stie cum si nu l_au inteles???? nu trebuie sa judecam noi viata altora !!! pe mine ma interesa doar dl Iruc-profesorul si din aceasta perspectiva va asigur ca nu mi-a inselat asteptarile!!! o mare pierdere........

Alexandra spunea...

Anonim: pentru domnisoara/doamna sau domnul care a folosit apelativul boschetar: a avut omul trei neveste, dar ce conteaza? daca tu asta ai inteles din ce spunea el in timpul orelor, esti praf( ca sa folosesc acelasi limbaj) sincer, te compatimesc!

Mircea Ţuglea spunea...

@ Irina: "Poti ajunge la concluzia justa dupa 18 ani, din care 14 in sistem, nu?"
În care sistem? În sistemul solar?

Cosmin spunea...

L-am intalnit o singura data pe Iruc. Am dat proba orala la bacalaureat cu el. Aveam "Oda in metru antic" si cred ca am discutat mai mult de jumatate de ora despre influentele din hinduism via Schopenhauer. Imi amintesc fetele plictisite ale celorlalti, imi pot doar imagina fetele plictisite de la orele lui. De fapt, cred ca le-am revazut la o ora de a ta, Mircea, la care am asistat si mi se parea ca tot ce spuneai ma lovea numai pe mine, de parca toti ceilalti erau imuni. Toti copiii aia habar nu au pe langa cine au trecut. Ma-nclin!

Mircea Ţuglea spunea...

Cu asta închid comentariile de-aici. Cosmin, mă-nclin şi eu.

Anonim spunea...

Desi am avut mai multe polemici cu domnul profesor Iruc atit in perioada liceului cind a fost necesar sa medieze unul dintre parintii mei pentru a nu deteriora aceasta relatie cit si dupa absolvirea lui, eu sint unl din elevii care au fost sprijiniti de catre Iruc, cind dezamagit fiind dupa ce abandonasem prima facultate m-am intilnit intimplator cu el in oras. Da, probabil a fost ultimul Charlot al culturii romane. Am discutat ore intregi despre cultura, Socrate, Kant, Schopenhauer, despre visele si ratarile noastre iar cind ne-am despartit am realizat ca sint un om mult mai puternic si mai bogat sufleteste decit fusesem pina atunci. Intimplator ne-am mai intilnit si dupa aceea cind m-a felicitat si incurajat sa continui cu demnitate drumul pe care mi l-am ales. Alta data mi-a marturisit ca si-ar fi dorit sa ajunga profesor universitar la universitatea Ovidius dar ca astepta o invitatie din partea rectoratului invitatie care nu a mai venit din cauza faptului ca fusese casatorit cu o fata mai tinara decit el , ceea ce mi se pare o prostie fara margini din partea unei conduceri veleitare aflata la andropauza, conducere cu manifestari de for inchizitor. L-am sfatuit atunci sa-si incerce norocul in alt oras. Domnul profesor mi-a marturisit ca a fost tentat de orasul Iasi dar ca nici nu se gindeste pentru ca se simtae legat de Constanta ca demn urmas al lui Ovidius poetul iubirilor gingase exilat la Pontul Euxin, poet a carui soarta tragica a impartasit-o si domnul profesor, soarta tragica a carei vina nu-i apartinea. Dupa aceea a fost suparat pe mine o perioada pentru ca i-am vorbit de un subiect care il durea si l-am regasit intimplator sau nu la botezul primei mele fetite cind a venit la restaurant s-a asezat intr-un colt si a stat pret de 30 de minute s-a uitat la mine, la copilul din bratele mele, la rudele si cunoscutii care au venit sa ma felicite apoi a zimbit si cind ma asteptam mai putin, fara ca macar sa-l vad ca sa imi pot lua ramas bun a plecat... Asa imi amintesc eu de Domnul Profesor... ultimul Charlot. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! P.S. domnul Iruc(profu de limba si literatura romina), Domnul Alexsandrescu(profu de filosofie si logica)si doamna Jean Elena(profa de literatura universala si sora marelui diparut Jean Constantin) m-au ajutat foarte mult in devenirea mea ca om. Ar trebui sa-i pretuim si sa le publicam scrierile pentru ca au fost niste modele pentru noi. Eu marturisesc sincer ca nu as fi reusit fara ajutorul lor , al prietenilor si al celorlalti profesori de seama pe care am avut onoarea sa-i intilnesc precum si al cartilor pe care am fost indrumat sa le citesc.

Anonim spunea...

@ultimul anonim:
Alexandrescu a fost model??
Tipul ala era un misogin nenorocit care nu facea altceva decat sa se uite dupa fete si sa le explice cum se face un blowjob colegului de banca la baie.

ce scriere sa ii publicam? misoginul secolului 21?

Mircea Ţuglea spunea...

@ ultimul anonim ultim: nu înţeleg, erai colegul sau colega de bancă?

Anonim spunea...

Am aflat despre moartea sa de pe acest blog. Am fost eleva sa timp de 4 ani si este omul care m-a influentat cel mai mult in viata, de la care am invatat cum se citeste o carte. Caci nu-i lucru usor.
Imi vine foarte greu sa cred ca nu mai e si ma gandesc la niste cuvinte scrise candva pe o carte pe care mi-a daruit-o: "un dar al tristetii mele". Abia acum le inteleg

Anonim spunea...

Regret ca domnul Iruc nu mai este printre noi. Asa se intampla: apreciem persoanele mai mult cand le pierdem, e ironia noastra. Mi-a fost profesor 3 ani de zile. As minti daca as spune ca eram genial la limba romana. Profu' nu era perfect, nimeni nu e, dar totusi, totusi, ce ne-a invatat el nu ne-a invatat nimeni. Iar cei care nu au invatat de la el, pierderea lor. Vreau sa va spun ca era un model, ne vorbea despre Rimbaud, Genette, Kristeva, si despre literatura ca mare arta. Putea sa fie ironic cu cei superficiali, dar aprecia efortul celor implicati. Era foarte corect la note. De la el am invatat sa pun note pe merit. Ii spunem colegei de banca notele inainte sa le spuna profu' si de cele mai multe ori ghiceam. Asa stiam cat de corect este. Cum va spuneam, era si a ramas un exemplu pentru noi. Ne vorbea (indirect) despre implicare si dedicatie, lucruri de adevarul carora ma conving tot mai mult, mai ales acum la masterat. M-am intalnit cu dl. profesor o data, in timp ce ma intorceam de la facultate si i-am spus ca sunt pasionat de literatura, ca i-am descoperit vraja si el mi-a raspuns: "Eu cand va spuneam..." Nu o sa uit cuvintele pe care mi le-a spus. Ma simt mandru ca i-am fost elev, ma simt mandru de ce ne-a invatat, caci, dupa cum spune chiar Borges: toate cate ti se intampla, sunt un instrument. Sa apreciem amintirea domnului profesor Paul Iruc si sa ne bucuram de cartile pe care ni le-a lasat, caci ele izvorasc din sufletul sau. Dumnezeu sa va ocroteasca dl. Profesor. V-ati facut datoria fata de noi.