Elefant cu şosete

11 comentarii:

clau spunea...

ok imi cer scuze pentru iesirea legata de faptul ca mi-ai spus sa-ti citesc textele...iti propun ceva...un schimb...dar sa fie sincer: tu imi spui ce crezi despre ce voi scrie eu aici, iar eu iti voi spune ce cred despre textele tale; urneaza un fragment din ceea ce eu am numit "Vid interstitial":
Numai faptul de a vedea hartia alba in fata mea si de a simti in mana pixul tremurator de nerabdare sa alerge din nou pe spatiul blanc provoaca in mine acel sentiment inevitabil de "instrainare"...instrainarea de lumea reala, "diurna" si intoarcerea la matricea sinelui pur, neintinat al "infrarealitatii" mele nocturne.
Inainte de a ma instapani de gestul "instrainant" al asumarii scrisului, gandeam la ceea ce as putea scrie... era minunat...actul scriptural surprins in ingenuitatea starii aurorale de "idee"(ca la Platon)...din momentul in care am asternut prima litera, totul s-a evaporat, intr-un instinctiv gest autocastrant...
Roland Barthes face undeva afirmatia ca un text capteaza interesul in functie de gradul sau de "scientificitate"...prin urmare, orice text purificat de teorie nu poate fi numit "text". Cum ramane atunci cu textele("operele") clasice (singurele, se pare, care mai pot fi supuse analizei), cu textele realiste in speta?
Ar fi putut oare Balzac sa amestece "realul" ficyiunilor sale cu cel al teoretizarilor(aplicate eventual tocmai la universul expus)? Desigur ca nu, pentru ca daca s-ar fi intamplat asa, atunci Balzac s-ar fi dovedit de o mare precocitate artistica, anticipand destul de devreme postmodernismul... (poate continua)

Mircea Ţuglea spunea...

Elefantul cu şosete cam începe să mârâie... Nu crezi că e cam pretenţios comentariul tău pentru o simplă poză? Mie (chiar dacă e vorba despre fiul meu) poza asta nu-mi provoacă deloc senzaţia de "Vid interstiţial". Şi apoi, dragă Clau, ca să ducem o conversaţie ar trebui să începi prin a te prezenta, nu crezi? Îţi spun sincer că n-am reuşit să ghicesc identitatea ta reală, iar dacă-mi permit să te tutuiesc, este numai pentru că ai făcut-o primul faţă de mine. Hai să fim corecţi şi să facem lucrurile cum se cuvine. Dar, chiar înainte de asta, pot să-ţi spun că nu-mi place textul postat aici de tine. Îţi voi explica şi de ce atunci când îţi vei asuma identitatea...

clau spunea...

pot sa intuiesc de ce nu iti place textul meu...pentru ca are prea multe legaturi cu critica literara...si imi amintesc ca nu prea iti place asta...inteleg si de ce...tu esti "p(r)oet"...sau gresesc?

Mircea Ţuglea spunea...

Ai dreptate. În tot ce spui.

clau spunea...

nu ma bucur...1-0 pentru tine...

ANDREEA spunea...

Vai de capu' meu, fetiţă, da' tu mai simplu nu poţi să te exprimi? Cine te-a chinuit când erai mică?

Adică ce-ai vrut să spui cu textul ăla, că să mor io dacă am înţeles ceva? Şi nu sunt chiar proastă.

Sau ai găsit din greşeală un dicţionar de neologisme, l-ai răsfoit şi cuvintele pe care nu le puteai pronunţa le-ai trântit aici?

Şi ce treabă are poza aia cu apucăturile tare de "mare critic"? Oricum, n-am mai citit de mult aşa păreri constipate.

Andu
(cea vidată interstiţial)

PS: Apropos, cred că ştii că nu există cuvântul ăsta: "scientificitate"?

clau spunea...

ma bucur ca am starnit o atat de involburata reactie...plecaciune Andreea...

clau spunea...

Mircea, ti-am lasat un mesaj pe vechea adresa de seanet, nu stiu daca mai functioneaza...

Mircea Ţuglea spunea...

Mai funcţionează, l-am văzut...

ANDREEA spunea...

Replica asta cu "ce mă bucur că bla bla" o dădeam eu la 15 ani când nu mai aveam argumente, răspunsuri etc.

Se vede că nu mă cunoşti. În general reacţionez aşa, dintr-un simplu motiv: aşa mi-e firea... mai "învoluburată". Deci, chill, n-ai făcut nimic special.

Andreea.

Mircea Ţuglea spunea...

Gata, închid comentariile aici. Vă puteţi certa cu mai mult spor la postările următoare :)