Romanul Revoluţiei Române

... există? L-a citit careva? Trec 20 de ani şi nimeni nu scrie acea Carte, pe care literatura română era datoare s-o dea, pentru care un Llosa şi-ar fi smuls părul din cap? Am mai spus undeva că asta-i o formă gravă de autism, aproape irecuperabilă. Păi vine Herta Müller şi bagă un Nobel cu nişte chestii de pe vremea lui Ceaşcă, în timp ce poetaştrii noştri "orbitori" consumă o mie de pagini ca să ajungă, pe finiş, la nu ştiu ce revoluţie a statuilor din Bucureşti? Este puţin zis că suntem retardaţi. Suntem retarzi atât de întârziaţi încât pentru noi ora (anul, secolul, mileniul) nici nu mai contează în absolut. Cum se face că toată literatura noastră geme astăzi de fantasy, de (auto)biografism, de violenţă imberbă şi gratuită? Cum nu se apucă unul, măcar, de un subiect cu adevărat mare? Da, măi, despre asta-i vorba: despre o carte care să arate virilitate. Ca să nu spun mai mult. Eu aş decreta asta prioritate naţională. Eu cred că doar asta ne va scoate din criză.

[Fără aparent nicio legătură, iată un exemplu. Ion Bârlădeanu şi viaţa şi filmul său. Imaginea provine de aici.]

9 comentarii:

Anonim spunea...

poate suna patetic,dar de ce n-o faci tu - ai putea incepe de la impartitul de tigari - ca tot e la moda - ce ai facut de Revolutie? daca nu un roman - e ok si o postare

Mugur Grosu spunea...

carti "grele" despre Revolutie s-au tot scris, mai trebuie sa le si citeasca cineva... [si sa cearna din ele adevarul... vezi, de exemplu, tomurile lui Alex Mihai Stoenescu - de pilda "Istoria loviturilor de stat in Romania - vol IV "... sau, cea mai recenta, "In sfarsit, adevarul... Generalul Victor Atanasie Stanculescu in dialog cu Alex Mihai Stoenescu". si am pomenti doar un autor - ti-ar lua niste ani buni de viata sa citesti doar documentele stranse de el...]

acum, daca tu vrei musai roman, adica Romanul [oh, cu Rrrr mare, sigur ca da...]e o nevoie personala de-a ta. eu unul nu cred ca as priza prea curand fictiune pe tema asta, avem inca destula in jur, in carne si oase... [uneori, duduia fictiune mai si candideaza, haha] asa ca indignarea ta de aici n-o iau decat ca pe-un anunt solemn ca te-apuci "serios" de scris... altfel, scuza-ma, indignarile de mai sus suna jenant, foarte jenant, a ceva cunoscut, au un damf comunist, nu il simti? suna a indicatie pretioasa de la centru: "de ce nu Se face? sa Se faca!" pai fa! nu mai da din labute-n balcon, ca ai vazut ce se poate-ntampla, hehe.

Mircea Ţuglea spunea...

Îmi place asta cu lăbuţele din balcon. Dacă-ţi spun că n-am balcon, mă crezi?

Mircea Ţuglea spunea...

@ anonim: O să mă gândesc la asta cu împărţitul de ţigări, văd eu cum fac şi-l scot act revoluţionar...

an inmigrante spunea...

eu cred că proiectul ăsta e posibil doar în grup. fenomenul este încă foarte crud, viu, incomprehensibil la nivelul unei singure individualităţi creatoare. pentru că, înainte de ficţiune, se vrea de la o astfel de... Carte adevărul (vezi şi trimiterile din comentariul lui Mugur), nu ficţiunea. iar ficţiunea minimalistă pe tema asta, de după Revoluţie, a filtrat zonele minore, evident, nu a luat pieptiş muntele marelui eveniment. încă se fac acumulări, chestiuni de laborator al scriitorului. eu cred că acel... Rrrroman va apărea. mai târziu, într-un alt context, care ţine de o literatură întoarsă spre chestiunile grave, pentru că ele există dincolo de abordările consumeriste de astăzi. o literatură care va reîmpăca esteticul cu politicul şi, în acelaşi timp, cu comercialul. cum va arăta această struţocămilă, nu ştiu. dar, vorba aia, acum nu e momentul. aşa cum nu a fost momentul în 1995 cu Mihail Sin şi nici cum e momentul, în 2009, cu prostioare precum "mai avem de aşteptat încă 20 de ani".

dar mă gândeam, în timp ce îţi citeam "revolta" de mai sus, în ce calitate scrie Mirce rândurile astea: de critic? de poet? sau de romancier refulat?
de simplu blogger, nu?
ei, bine, linişte! se scrie...

Mircea Ţuglea spunea...

@ clarobscur: din contră, eu zic că proiectul ăsta este posibil numai la nivelul unei singure "individualităţi creatoare", şi în niciun fel de grup

problema-i că n-avem individualitatea aia şi ne tot ascundem după "grupuri" şi "generaţii", precum căţeii fricoşi care umblă în haită

simplu blogger, cum altfel? ba chiar unul foarte simplu, rudimentar...

şi, dacă-i linişte, se scrie?

an inmigrante spunea...

bine, individualitatea aia care nu este... este undeva şi scrie în linişte. şi poate nici nu ştie de blogul tău, nici nu-i pasă de revolta ta, nici nu-l doare-n cot de generaţii, haite etc.
m-am referit la munca-n grup ca efort de cuprindere a unui ansamblu încă neaşezat în istoria noastră comună. asta, aşa, ca să-ţi satisfacă ţie nevoia de a avea Romanul. ROMANUL.
Revoluţia la care te referi nu e doar o săptămână în istoria aia: ea coboară înapoi în comunism şi urcă înainte în postcomunism. un cititor ideal al unei astfel de CĂRŢI nu aş fi eu sau Ion Iliescu. O astfel de carte ar fi utilă, dar UTILĂ, unor cititori care s-au născut recent sau nici nu s-au născut încă. altfel, subiectul nu mă interesează decât în măsura în care, renunţând a fi o probă de talent sau obiectivitate, întreprinderea asta scriitoricească poate să clădească ceva fundamental într-o mentalitate pe care o invocăm şi nu e!
pentru mine sau Iliescu, această Carte e din start ratată, pentru că, aşa cum spuneam mai sus, în primul comentatiu, plăcerea mea de cititor e viciată de suprapunerea ficţiunii peste adevăr. iar adevărul e un punct de vedere.
Cartea asta poate fi chiar ratată din multe astfel de puncte de vedere. dar să fie nebunesc de mare cât să atragă atenţia celor tineri asupra unui subiect pe care cei încă tineri l-au neglijat din neştiinţă.
şi, ce treabă au căţeii fricoşi cu haitele? dimpotrivă: căţeii fricoşi omologhează grupul ca haită, exceptându-se de la ea. eu, de pildă, sunt un câine fricos, clarobscur, o individualitate creatoare deocamdată în luptă cu propria-mi coadă.

ek spunea...

http://piatauniversitatii.com/forum/viewtopic.php?f=21&t=255

pe acelasi forum o gramada de multe alte lucruri ultra-interesante

Mircea Ţuglea spunea...

@ clarobscur: căţeii fricoşi sunt cei mai frumoşi...

@ ek: o să citesc, chiar pare interesant...