O rândunică în mall (Role) 2

Plutind deasupra cărucioarelor, manevrând
cumpărăturile, fiind tot timpul fisa de cincizeci
de bani, aterizată de dincolo de cer, de parcă
ai fi fost dată vamă, rândunică, cum străbaţi
tu parcarea mall-ului, în dâre concentrice
cum tai orizontul de după lac, cum câmpurile
de floarea soarelui se cojesc din zborul tău
de parcă ar fi fost crestate, rândunică, cum treci
jur-împrejur, dezvirginând aerul fraged.

Eşti aici de parcă n-ai fi aici, ca şi cum
te-ai da pe role prin cer, eşti cumva
propria ta rândunică, alunecând
infinitezimal pe ecran, în cărucioare albastre
eşti cea care va fi cumpărată şi cea care cumpără
eşti cea congelată, cea disecată
tu rândunică: eşti cea care nu vei fi vândută
care vei fi mereu cea sacrificată, cea
glorificată de mulţimi.

Eu intru păzit de zborul tău, tu
mă veghezi din înalt, către tine
îmi îndrept privirile înceţoşate, tu eşti
acolo ca să mă încredinţezi, tu
îmi garantezi
ieşirea, tu
eşti
o rândunică în toată firea.

[visată ieri la Ciuta.]

2 comentarii:

grigoreS spunea...

bravo! ai inceput iar sa scrii...

Anonim spunea...

Foarte frumos!